…la Beliș-Fântânele


În acest sfârșit de săptămână am alergat după Iarnă și-am prins-o de-un picior la Beliș-Fântânele. Vremea capricioasă ne-a oferit  totuși răgazul și dispoziția de a efectua o scurtă plimbare în natură.

În urmă cu aproape patruzeci de ani, satul Beliș a fost înghițit în mod controlat de apele Someșului Cald. Astăzi, doar turnul bisericii vechiului sat, mijit uneori deasupra apelor, amintește de existența acestuia.

Am ajuns vineri, la ceasul în care obscuritatea nopții înghițise deja imensitatea lacului. Vedeam doar luna și umbra brazilor, cladită de lumina ei.

Dimineața, fereastrele ni s-au deschis într-o perspectivă uluitoare. Lacul ni se desfășura în față, tăcut și ascuns. Stratul gros de gheață mărturisea că aici, primăvara n-a călcat încă.

Ne-am îndreptat cu avânt spre baraj…Priveam încolo pădurile dese încă neatinse de barbaria umană, când liniștea ne fu curmată de marșul camioanelor cu bușteni stivuiți. Pământul fremăta zgomotos sub roțile lor și aidoma începură să se frământe și sufletele noastre la gândul că anii vor aduce, acestor munți, goliciune.

Apoi a nins molcom, o noapte. Neaua de Martie a transformat peisajul într-unul demn de zăvorât într-un glob de sticlă. L-am luat cu mine, îl agit și-l privesc…vi-l împărtășesc.

This slideshow requires JavaScript.

Gallery | This entry was posted in Antidot pentru plictiseala, Jurnal de calatorie and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

One Response to …la Beliș-Fântânele

  1. Pingback: De ce Praga? Parerea unui blogger calator | momentele mele, blog literar

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s